Unele cuvinte
aduse de cine știe unde
și de nemaivăzute furtuni lingvistice
sparg acoperișul poemului
ca o grindină.
Casa poemului
e cuprinsă atunci
de mucegai
și de igrasie
semantice.
Apoi vor veni
seceta și canicula
și păianjenii Evului Mediu
vor țese noi pînze
sintactice.