Arania

Un om care nu e revoltat e un om spălat pe creier? își notă Poetul în caietul de care nu se despărțea niciodată. A continuat cu un citat din Camus: „omul este singura ființă care refuză să fie ceea ce este, și-a respins, în fine, statutul de „muritor” și continuă să vibreze și astăzi în conștiința critică a unei umanități chinuită de propriile-i limitări și speranțe redemptive… un om etern revoltat!”
Confruntat cu aceste idei, Poștașul nu părea impresionat în timp ce profesorul a căzut pe gânduri.
– Am mai văzut din ăștia mereu supărați.. la ce le folosește? a rezonat Poștașul.
– La progres, a remarcat sec Profesorul. Numai că progresul se face cu efort, nu cu scandal.
– Și atunci? Poștașul era nedumerit.
– Scandalul duce la criză, criza la mizerie iar oamenii nu suportă mizeria, vor sa iasă din ea și atunci devin capabili de efort.
– Cu alte cuvinte, dacă nu te enervezi, o duci mai ușor.. a reflectat Poștașul.
– Dar nu progresezi.. se grăbi să intervină Poetul.
– Și la ce e bun progresul?.. Poștașul rămânea ferm.
Profesorul zâmbi.
– La întrebarea aceasta încă nu a răspuns nimeni. Și nimeni încă nu a reușit să oprească progresul.
Poetul a început să noteze febril în caiet. Poezia crede că învinge. Poate are dreptate.