.. [marți, 28 ianuarie]
..cunoaște personalitatea ta adevărată prin dezvăț. Renunță la ce ai fost învățat să crezi despre tine și te vei regăsi. Este cel mai bun leac pentru frustrările noastre descrise prin proverbul socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.
O singură clipă de luciditate, o singură respirație autentică ne readuce acolo unde am vrut să fim întotdeauna: să fim noi înșine. Este singurul loc în care ne vom simți cu adevărat bine fiindcă este locul care ni se potrivește. În orice alt loc trebuie să ne potrivim noi pentru a face față împrejurărilor. |
Dorul de casă ni se pare ceva firesc cu toate că nu este. E doar o manifestare a conditionării noastre. Așa cum este în unele cazuri nostalgia după comunism, atunci când nu e vorba de alte interese care nu se împacă cu lumina soarelui. Îi înțeleg pe mulți din generația mea, înțeleg poate și motivele pentru care au încetat, după o anumită vârstă, să mai învețe ceva și drept urmare se simt stingheri într-o lume pe care o înțeleg tot mai puțin, așa că se refugiază, fie și imaginar, în lumea pe care au cunoscut-o și în care se simt în largul lor, respectiv acasă. Nu știu în ce măsură am dreptul să condamn pe cineva, doar fiindcă eu am fost norocos. De pildă am studiat limba engleză fiindca aceasta a fost profesia pe care mi-am ales-o după absolvirea liceului. Nu aveam de unde să știu că voi apuca vremurile în care engleza să devină un fel de limbă universală, iar cunoașterea ei un avantaj. La începutul anilor 90 am făcut o pasiune pentru calculatoare, pasiune care cu timpul a devenit un fel de dependență fără să am habar că ceea ce numim azi IT va domina 30 de ani mai târziu. Îmi imaginez cum se simte cineva care nu cunoaște limba într-un grup de vorbitori de engleză. Zâmbește și privește în gol. Sau drama celui obligat să folosească una din aplicațiile la modă, fără a avea habar cum functionează și fără șansa de a învăța de azi pe mâine – (mie mi-a luat vreo 30 de ani, am tras lozul bun fiindcă am început la timp) – iată de ce mă tot întreb: ce ar fi de făcut cu oamenii aceștia? Nu știu nici un răspuns cu adevărat folositor.
Ca să vă faceți o idee la ce mă refer, iată cum arată de fapt paragraful anterior:
Cum să explici cuiva care nu a avut niciodată de-a face cu așa ceva ce este codul html, care este funcția unui tag, ce înseamnă layout și așa mai departe, ca să nu mai vorbim de faptul ca toți termenii sunt.. tot în engleză. Înțeleg cât de neplăcut trebuie să fie când ești nevoit să tot spui nu știu pe ce am apăsat aici și în continuare nimic nu mai funcționează. E ca și cântatul la vioară, la unii sună frumos și la alții scârțâie, numai că vioara nu e obligatorie în viața de zi cu zi.
Pentru meniul complet mai am o veste proastă: indiferent cu cine vom vota, trecutul nu se întoarce, iar speranțele se vor transforma în decepții.. oare așa-i viața?
Lasă un răspuns