.. [sâmbătă, 28 decembrie]
.. agora a pus stăpânire pe noi, ne obsedează, ne urmărește si ne otrăvește zilele cu egolatria ei – speranța se îndreapta spre cei care nu au uitat cum să fie discreți, care înteleg că ratingul durează câteva clipe și produce o cumplită dependență, suferința e în primul rând a celui care odată intrat în ceea ce pare un joc nu mai știe cum să iasă din el, cred că suntem contemporanii lui Dante, ne inventăm cu sârg cercurile noastre ale unui infern despre care ne închipuim că e benign fiindca nu e real, cumplită eroare, tocmai irealitatea este cea care îi împiedică pe cei mai mulți să se elibereze, să revină în lumea de dincoace de ecran..
.. în curând vor apărea și centrele terapeutice, societatea nu doarme, vom plăti pentru un sejur fără social media sau ne vom descurca singuri, în fond nu e mare scofală, la fel e cu fumatul, alcoolul, drogurile – contează până la urmă voința fiecăruia, voința pe care o ai sau nu o ai, restul, povești de-ale terapeuților pentru că întotdeauna trebuie creată mai întâi o problemă ca sa poți vinde după aceea soluțiile la aceeași problemă..
Lasă un răspuns