.. [vineri, 27 decembrie]
.. iar turnul acela pentru intelectuali visători o amintire din vremuri care nu se întorc niciodată – prezentul e mult mai rapid si mai necruțător fiindca nu mai are clasici pe care să te poți baza, din care să citezi și pe care să-i invoci atunci când argumentezi ceva – cuvântul de ordine este înregimentarea, e practicată până la abuz in primul rând de cei care pretind că i se opun, fiindca ei consideră că opoziția li se cuvine doar lor, datoria ta e să nu atentezi la monopolul pe care îl dețin fiindcă doar în felul acesta vor reuși să iasă in evidență..
.. nu doar puterea este supusă acestui proces de disoluție, toate se topesc în masa amorfă a social media unde nu mai există puncte cardinale și aparenta comunitate în permanenta crestere este o formă cumplita de singurătate, fiecare e pe cont propriu cu aparatul său în fața ochilor, restul rămâne o închipuire care dispare deîndată ce se schimbă ecranul iar omenirea nu mai trebuie să se teamă de cataclisme, e suficientă o pană de curent..
.. înregimentarea e un sacrificiu al firescului, un proces dureros care se termină cu crize, unele acute iar altele cronice – probabil ele sunt studiate de cei care au calificarea necesară, pe mine mă ajuta intuiția atât cât ma ajută în lumea gloriei rapide și efemere, pe rețele vezi vedete cu sute de mii de urmaritori care urmăritori nu mai știu peste o oră ce au urmărit, nici nu contează, apare mereu altceva și în final nimic..
Lasă un răspuns