.. [Luni, 9 decembrie]
.. cuvinte cheie: dușman, pașnic. bomba, pacea.. mintea neascultătoare întrebă neîncetat, ca o ciocănitoare, vrea să înțeleagă de ce au pacifiștii atâția dușmani și de ce e nevoie de bombe, fie ele și bombe de televizor, ca să facem pace și mai ales, ce fel de pace este cea care urmează când se termină gloanțele și recruții, când până și generalii si-ar lua vacanță iar biserica nu mai revarsă binecuvântări? – „bis zum Endsieg” zicea Führerul din buncăr, până la victoria finală!!! – ce liniste s-a așternut apoi peste moloz când oamenii au ieșit din adăposturi și au văzut din nou soarele, au început să cânte, femeile duceau molozul cântând cu șorțul pentru a face loc speranței.. am fost norocos să mă nasc după război, un război suficient de mare încât sapiens, specia mea bântuită, să nu-și dorească alt război pentru o vreme care mi-a îngăduit să îmbătrânesc la mine acasă și nu în tranșee; politcienii nu s-au lăsat, au găsit un compromis, i-au spus „războiul rece”, l-au tinut pe plită si au dat drumul la gaz când au crezut ei ca a venit momentul..
.. e greșit să crezi că politicienii sunt răul și noi suntem binele, e greșit fiindca ei fac ce ne dorim noi, altfel i-am abandona, ei au curajul să spună cu glas tare lucruri pe care noi le măcinăm în suflet și le descărcăm cu ștampila, „votat” – momentul de glorie al anonimului, risipit apoi ca ceața în zori; dar de unde ne vin toate ideile care nu ne lasă să adormim împăcați? de unde, dacă nu tot de la cei care vin apoi să ne mobilizeze, orice mobilizare are nevoie de nervi, trebuie să fii nervos pe cineva ca să ieși din casă și să cutreieri străzile cu mult scandal, cum? nu ai pe cine să fii mânios? nu-ți bate capul, îți facem noi rost..
.. cănd ar fi atât de simplu sa vrei să trăiești pur și simplu, fără atâta trudă să întorci polii planetei pe dos..
Lasă un răspuns