.. [sâmbătă, 7 decembrie]
.. tot ce am de comentat despre evenimentele recente este: mi-am făcut alt program pentru duminică, va fi o zi pentru mine pe care o voi trăi în folosul meu..
.. înțeleg de pe rețele că mai nou trebuie să-ți declari identitatea, e un fel etică liber consimțită, îți pui acolo un steguleț, o efigie, un motto sau pur și simplu (pentru cei care nu au idei), distribui ce au postat alții, ca să știe lumea din care sectă faci parte (avem 2 mari si mai multe mici), să te poată promova sau bloca sau raporta lumea, pentru asta a fost gândit softul, să ne alinieze frumos, e nevoie de disciplină și ordine, aici eu am o problemă, încă din anii de liceu când se făcea careu la noi la școală, iar trei elevi, printre care și eu, erau în mod obișnuit așezați în fața careului, iar directorul, după o introducere lungă și inutilă, începea cu „acești trei elevi..” și urma descrierea faptelor noastre reprobabile.. am fost pedepsit pentru păcatele din adolescență, pedeapsa a fost bine gândită de cel care controla destinul meu și dorea să-mi administreze o lecție, am ajuns la rândul meu profesor, apostolat pe care l-am slujit aproape 2 decenii, am fost pus în aceleași situații ca pe vremea adolescenței, dar acum eram de partea cealaltă a baricadei și nu se cuvenea să pufnesc în râs, așa că făceam asidue exerciții de voință să par serios..
.. iarăși văd lumea dunată în careu, iarăși văd degete arătătoare îndreptate împotriva celuilalt, iarăși vor niște „chemați” să impună disciplină și ordine, iarăși se enervează lumea când nu repeți ce ți s-a spus, nu aplauzi, nu-ți faci cruci, nu te îmbraci în costum național pur și simplu fiindcă te-ai născut la oraș și nu ai purtat niciodată așa ceva, nu te cuprinde fiorul nationalismului mistic fiindcă nu ai cum, te-ai născut din părinți de etnii diferite, deci ești un fel de globalist din naștere, ba mai ai și prostul obicei cartezian al îndoielii și asta îi enervează teribil pe cei care sunt „ferm” convinși, ai avut proasta inspirație să înveți o limbă străină, un alt amănunt greu de suportat pentru cei care nu înțeleg ce spui, care sunt amabili cu tine când au nevoie și pe urmă nu știu cum să scape de tine fiindcă nu ești „de-al lor”, evident, nu ai cum, nu vrei să te identifici cu plutonul sau batalionul și preferi să umbli de unul singur..
.. da, trăim într-o lume care depune mari eforturi să se autodevoreze, iar cuvintele și-au inversat polaritatea și scara valorilor este un carusel..
.. e clar, fără victime nu se poate..
Lasă un răspuns