Probele ca întotdeauna în detalii. De pidlă aversiunea față de calculatoare (ordinatoare, computere sau cum vreți).
În anii 50, la Politehnica de Timișoara a fost conceput unul din primele calculatoare funcționale și reproductibile în serie din Europa. Conducerea la vârf a fost împotrivă. Se temeau de tot de nu era pe înțelesul lor și cum pragul lor de înțeles era cam jos, aveau multă teamă în ei.
Târziu și timid tehnica a pătruns și la noi, dar a fost sabotată în fașe. Mașina nu pricepea cuvântul partinic, adică nu știa să mintă, iar 90% din rapoartele vremii erau minciuni. Toata tehnica trebuia trecută în revizie, reparație sau orice alta stare de nefuncționare pentru a justifica rapoartele întocmite cu pixul. Pixul era mânuit de persoane cu un nivel politic foarte ridicat, persoane care făceau deosebirea între realitate (capabilă să alimenteze atitudini dușmănoase) și ideologia superioară a sistemului bazat exclusiv pe victorii. Noi o duceam din victorie în victorie, nu mai era mult și ajungeam la victoria finală: sfârșitul.
N-a fost să se termine așa. Apocalipsa a fost amânată. Repulsia față de calculatoare a rămas prin cutele pielii și ale gândirii ca un miros urât al hainelor nepurtate din dulap.
Ideile de azi s-au născut alaltăieri, noi doar le-am cultivat.
Lasă un răspuns