Cel puțin nu te minți pe tine însuți

Cel puțin nu te minți pe tine însuți

Category:

By

/

read

..când viața ta este poezie?? o fi, din perspectiva autoarei pe care o respectăm, dar unde e „poezia” pentru mine, cititorul? în faptul că începutul (înțelegem al poeziei? sau al vieții?) e „surprinzător”??? să fie „strofele și versurile inegale” surpriza? adică acestea în mod obișnuit ar fi egale? sau supriza stă în ritmul „regular” [cf. DEX: (învechit) – după regulă, regulament] ??? nu ne îndoim că există multe teme de meditație și figuri de stil descifrabile sau mai puțin descifrabile, amintite în poem.. dar unde e surpriza? poate sentimentul „adevărat, mai puternic decât toate”? poate că aici găsim surpriza, fiindcă el, sentimentul „nu se va stinge înainte de moarte” – știam că sentimentele nu sunt conditionate temporar… dar autoarea îi va afla „însemnătatea” .. „atunci” – când? în clipa morții? înainte? după?

rămân cu concluzia recenzentului: nimic mai adevarat că ”În limba română este înscris ADN-ul poporului român, ne sunt reflectate credințele, obiceiurile și tradițiile noastre milenare, ne este reflectată întreaga cultură.” Oare nu se întâmplă așa cu fiecare popor?

frumos că doamna scrie poezie, frumos ar fi fost gestul recenzentului de a o sfătui mai temeinic, fiindcă publicul nu trebuie să citească chiar tot ce ne notăm în jurnalul intim..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *